04.25.08

i’m alive

Publicat în 1 at 12:00 am by catalinar

voi mai scrie poate si aici deocamdata virtualul e in vacanta pentru mine

12.27.07

Sociologia sarbatorilor fericite

Publicat în social study, sociology tagged , , , , , , , , , , , , , , at 3:32 pm by catalinar

INTREBARI

“De ce Craciunul nu mai e ca inainte? Ce impact a avut transformarea lui Mos Gerila in Mos Craciun? Cat de necesara era aceasta miscare? Ce particularitati are Craciunul la romani dat fiin faptul ca e o sarbatoare pe care am redobandit-o recent? Cum lupta institutia Bisericii cu laicizarea si marketizarea Carciunului? Ne indreptam spre o pierdere a semnificatiilor religioase ale Craciunului? Favorizeaza societatea anumite grupuri prin ritualurile si ceremoniile de Craciun? De ce la nivel de sarbatori diviziunea sexuala a muncii este tot una traditionalista (tot femeile fac pregatirile, tot ele se ocuoa de invitati, de cadouri)? De ce auzim tot mai adesea expresia: “nu-mi plac sarbatorile”? Sper ca ma veti ajuta sa gasim raspunsuri la aceste intrebari. Iata ce resurse am gasit in sociologie pentru a putea formula raspunsurile la intrebari:

Nu s-au pus inca bazele unei socilogii a sarbatorilor dar s-a atras atentia ca o analiza a acestor fenomene ne poate da indicii importante asupra particularitatilor unei societati, asupra relatiilor si tensiunior din cadrul acesteia. In plus se considera ca multe din ideile enuntate de Durkheim si folosite pana acum in intelegerea ritualurilor si ceremoniilor ar trebui redefinite in lumina schimbarilor sociale recente.

GENERALITATI SOCIOLOGICE

Pentru ca societatile sa supravietuiasca in fata tendintelor de individualizare trebuie sa se recreeze permanent prin intarirea valorilor si practicilor impartasite de o cumunitate. Unul din aceste mecanisme il constituie ritaualul de sarbatori: procesul prin care membrii unei comunitati venereaza obiecte si impartasesc exeperiente care ii leaga emotional. Aceste obiecte nu au valoare intrinseca ci societatea construieste semnificatii in jurul lor. Si aceste semnificatii se schimba.

INTEGRARE SOCIALA SAU ELIBEREARE DE TENSIUNI?

Sarbatorile actioneaza ca un liant intre membrii unei societati: le reafirma valorile si ii integreaza in societate. Participand la anumite sarbatori (de exemplu Craciunul) membrii vor fi mai angajati in impartasirea credintelor si vor avea mai mare incredere in anumite instutii. Alte sarbatori au rolul de a gestiona tensiunile (de exemplu Anul Nou). In cadrul lor multe din interdictii sunt suspendate temporar: comportamente asociale si dezintegrative sunt acceptate. Acestea din urma elibereaza tensiunile acumulate prin conformarea anterioara la credinte si comportamente prescrise. In felul acesta se evita alienarea, izolarea de membrii si normele sociale. De asemnea sarbatorile sunt oportunitati pentru schimbare sociala. Sunt momente care faciliteaza miscari sociale, etnice, rasiale, ce provoaca ordinea prestabilita. (Vezi revolutia din decembrie de la noi)

UNITATE SAU DIVERSITATE?

Exista sarbatori care faciliteaza integrarea anumitor entitati sciale avand efect opus asupra altora. Totul depinde de relatiile dintre grupuri. Cand relatia este tensionata e posibil ca sarbatorile sa accentueze tensiunea dintre ele. Redefinirea sarbatorilor dintr-o societate poate fi un indicator al modificarilor relatiilor din cadrul acelei societati (gradul de coeziune sau de fractionare). Ele pot servi la modificarea relatiilor dintre grupuri si societate ca intreg. Exista spre exemplu manifestari prin care se urmareste conectarea unor grupuri cu intregul: discursul papal care se adreseaza unui numar mare de comunitati. Sa nu uitam sa exista si sarbatori celebrate doar de animite grupuri pentru a isi accentua identitatea, pentru a se diferentia de restul. Multe grupuri care la inceput erau conformiste pot reinterpreta sarbatorile pentru a isi accentua diferentele.

PUBLIC SAU PRIVAT?

In perioada comunitatilor mici sarbatorile erau celebrate in public. Recent sarbatorile tind sa fie celebrate in spatii intime, in grupuri restranse.(fenomenul se numeste privatizarea sarbatorilor).Ele reflecta o crestere a loialitaii fata de anumite grupuri mai mici si un accent mai puternic asupra individualismului.

CICLURI

Sarbatoile centrate pe copii (Craciunul) sunt precedate sau urmate de sarbatori ale adultilor cu un nivel mai ridicat de agresivitate si sexualitate (Revelionul). Exista deci o ordine functionala a sarbatorilor in functie de rolurile sociale ale acestora.

Si acum intrebarea mea: Cum credeti ca va fi Craciunul peste 200 de ani? (daca va mai fi)

12.13.07

Frumusetea se poate defini?

Publicat în Despre mine despre voi, beauty tagged , , , , , , , , , , , at 12:42 pm by catalinar

Scriu despre frumusete. Scriu despre frumusetea definita din staistici, experimente, interviuri, despre incercarile sociologiei de a o explica. Mai am multe sa va spun caci stiintele sociale inca se chinuie sa o desluseasca. E si asta o fata a ei. Poate nu e cea mai buna oglinda in care frumusetea sa se vada clar, dar cu singuranta gandirea sociologica si-a pus probleme pe care nu ni le punem in mod firesc. Ne-a dat raspunsuri socante, greu de acceptat afectiv. Ne-a demontat convingeri. A demistificat si  a pus magia ei sub semnul intrebarii. Sunt multi cei care judeca stiintele sociale pentru ca reduc magia la mecanismele unei masinarii. E riscant sa spun asta pentru ca veti fi tentati sa imi dati dreptate. Dar indraznesc sa continui: “voi nu ati stricat niciodata paupusi/masinute pentru a vedea cum functioneaza si ce au inauntru?” Ei bine erati niste sociologi precoce.  Cu toti ne credem experti in frumusete dar nimeni nu stie exact ce este. Ma incapatanez sa va tin la curent cu raspunsurile pe care le gaseste sociologia la intrebarile frumusetii. E rau, e bine….spuneti voi. Pana acum v-am scris  despre idealuri de frumusete interiorizate prin jocurile copilariei, despre relatia frumusetii cu arta, cu izolarea sociala, cu fericirea, cu matematica, cu bunatatea, cu inteligenta.

Lipseste ceva. O viziune personala. O nota de umanitate in descriere. In general ma feresc de definitii reductioniste. Poate ca am scris despre frumusete pentru a imi clarifica alturi de voi dilemele care ma macina si a gasi impreuna raspunsuri. Si cum nu pot sa scap incerc sa va spun si ceva personal despre frumusete. In functie de momentele vietii mele inteleg frumusetea altfel. Astazi 13 decembrie frumusetea prin ochii mei arata in 3 feluri: 1, 2, 3. Maine o voi vedea altfel.

Tu cum vezi frumusetea?

“Fetita care l-a luat pe NU in brate”

Publicat în Despre mine despre voi tagged , , , , , , , , , , , at 10:43 am by catalinar

Despre lucrurile care nu ne plac. E mereu mai usor sa spui nu decat sa spui da. E mai simplu sa nu iti placa decat sa iti placa ceva. O mare majoritate a conversatiilor noastre sunt despre ceea ce nu ne place decat despre ceea ce ne place. Pana si actul decizional este mai usor de realizat pe criteriul eliminarii variantelor neconvenabile. La nivel macro se poate spune ca multe ideologii s-au nascut si au crescut dintr-un nucleu al negarii, al respingerii. Chiar si filosofia propune metoda indoielii pentru a filtra prejudecatile de elemente de cunoastere certa.

Imi amintesc si acum despre o lectura din manualul din clasele primare. Este vorba despre un text numit “fetita care l-a luat pe nu in brate”. Era genul ala de lectura moralizatoare din care trebuia sa ramai cu impresia ca DA este mai dezirabil social decat NU. Apoi imi amintesc ce impact afectiv puternic (negativ) a avut asupra mea sloganul comunist :“daca nu stii te invatam, daca nu poti te-ajutam dar daca nu vrei te obligam”. Iata inca un mecanism prin care socialul ne stimuleaza sa asimilam ideea ca trebuie sa luptam cu NU-ul, ca in continuarea fiecarui NU trebuie sa vina un DA. Marii eroi civilizatori au avut o istorie de tipul NU-DA. Au refuzat, au respins, s-au revoltat, pentru ca apoi sa poate afirma. Avem cu totii o aplecare naturala spre a spune NU. Problema se iveste atunci cand apare stagnarea, cand ramanem la Nu uitand sa-l mai cautam pe da.

Am facut introducerea asta pentru a imi justifica alegerea leapsei urmatoare. O leapsa despre Nu-urile noastre. Hai sa vedem ce iese:

-1. Cea mai proasta mancare?(rinichi de porc prajiti)

- 2. Cel mai prost film?(cu titlul de gluma as putea spune ca unele momente din viata reala concureaza cu cel mai prost film, dar nu-i chiar asa, si ca sa nu ma eschivez de la un raspuns spun “4 luni 3 spatamani si 2 zile”, desi am vazut si filme mai proaste vad ca e un trend sa iti dai cu parerea despre el asa ca prefer sa spun acum “e prost”si apoi sa inchei subiectul si sa imi refuz tentatia de a-l mai barfi)

- 4. Cea mai proasta banda muzicala?(e simplu, deschideti acum televizorul zapati pana gasiti o emisiune cu audienta mare si opriti-va acolo unde e invitata o trupa-ala e raspunsul, pentru ca trupele bune nu prea au PR, poate pentru ca nu au nevoie, sau poate pentru ca excesul se naste din lipsa)

- 5. Cea mai proasta carte? (ma tenteaza sa spun “pacalicul” de la cartile de joc dar imi dau seama ca e totusi un personaj fascinant, pe urma imi vine sa spun “cartea de identitate” pentru ca are in titlu o metafora care imi starneste hazul (ne tinem identitatea in buletin), si totusi nu e nici asta-e pur si simplu orice carte de la care te asteptai sa te impresioneze si nu a facut-o, din pacate nu prea tin minte titlurile cartilor proaste)

6. Cel mai prost amic al tau ( la propriu si la figurat )? (cel care se simte ca ar fi asa)

7. Cea mai proasta zi din anul asta ( nu va bagati in detalii, ca nu ne intereseaza )? (nu cred in zile proaste ci doar in zile pe care nu le putem gestiona, nu am memoria lor prefer sa imi amintesc “zilele bune”)

8. Cel mai prost vecin de pe scara/strada ? (cel care moare de grija altuia, un fel de personaj asemanator cu baranii care se uita pe vizor din reclama cu pensiile de la Tiriac, cel care isi asuma artificial roluri si functii pe care inca nu le-a castigat)

9. Cea mai proasta replica a ta ? (cea mai proasta replica ramane lipsa de replica…hm…si totusi ca sa fie replica trebuie sa dau un exemplu…iata o replica stupida “si io ce sa fac?”)

10. Cea/Cele mai proasta/proaste intrebare/i de mai sus ? (nu exista intrebari proaste ci doar rapunsuri)

ps: a. am aruncat lepsa pentru oricine vrea sa o prinda. se poate raspunde si aici daca simtiti nevoia. b. mai am o intrebare: 11. tie ce iti place mai mult sa spui DA sau NU? Si de ce?…..si inca una :12. cum e mai bine: intai sa spui DA si pe urma NU sau intai sa spui NU si pe urma DA?

12.11.07

Colonia ingerilor

Publicat în beauty tagged , , , , , , , , , , , , , at 2:09 pm by catalinar

Azi mi-am amintit de piesa asta de teatru vazuta mai demult. M-am intrebat de ce ma gandesc la ea pentru ca nu mi-a placut dar m-a bantuit destul de mult. Poate din cauza postului de aseara legat de frumusetea malefica ce te bantuie fara te face in mod special fericit.

Despre ce e vorba? Dupa titlu ai putea crede ca e o piesa despre speranta si despre incredere, un fel de tratat de motivare si de alimentare a entuziasmului. Deloc asa. E o piesa despre perversitatea mintii umane fascinata de macabru si de grotesc. Despre plictiseala unor oameni care nu mai gasesc satisfactie decat bucurandu-se pe ruinele altora. Dar este si despre fascinatia pe care o are moartea iminenta a altora asupra celor care sa incapataneaza sa creada ca nu vor muri nicodata.

Sa trecem la subiect. Un bar atipic. Clientii: bogatasi batrani si excentrici, transexuali lascivi intretiunuti, cocote fandosite cu pretentii de doamne, batrani rafinati dar nostalgici dupa farmecele tineretii, tineri anarhisti refugiati in ironie, dezgust si sexualitate extravaganta. Barmanii: bolnavi in faza terminala, care nu mai au nimc de pierdut si si-au vandut libertatea pentru cateva ore de glorie artificiala. Nu au viata inafara barului. Aici mananca, aici dorm, aici se inchide universul lor. Seara sunt actori. Sunt stapanii acestei lumi decazute si se hranesc din slabicunile sobolanilor ei. Isi pun aripi de inger si se poarta atipic pentru a distra clientii. Unul dintre ei este Arhanighelul Mihail ce are in loc de sabiei carje. Le alimenteaza fantezii, ii iau peste picior spunandu-le ceea ce nimeni nu indrazneste sa le spuna in viata de dincolo de bar, ii hranesc cu “critica ratiunii piuree” sau se lasa batjocoriti de acestia. Sunt rautaciosi, vulgari, energici, ca si cand fiecare spectacol este ultimul si trebuie sa intensifice grimasa durerii lor. Vor sa-si demonstreze ca sunt inca vii. Moartea unuia dintre ei devine un specatcol pentru clientii care si-au pierdutsensibilitatea si se hranesc din voyouerisme. Clientii vor sa vada parodii de slujbe in baruri, vor sa rada de moarte, chiar vor sa se fotografieze cu cadavrul.

Ca in orice poveste prin sparturile acestei lumi reuseste sa patrunda lumina. Si acestor ingeri li se ofera speranta. Si din pestera lor se poate ajunge la stele. In lumea lor portile nu sunt total ferecate pentru ca aici are curajul sa supravietuiasca o fata la fel ca si ei (pe moarte) dar care spre deosebire de ei nu isi parodiaza durerea ci o transfigureaza in cantec. Si cantecul ei naste dragostea. Se indragostesc. Dar nu pot iubi decat pe masura lumii lor. Si o ucid.

Spectatoriii au iesit extaziati. Le-a placut. Chiar prea mult. Mie nu. Prea multe clisee pentru a spori intensitatea. E adevarat ca m-a pus pe ganduri.Dar vroiam altceva. Am acceptat ca e o hiperbola. Am acceptat ca e un simbol. Am acceptat ca e un semnal de alarma. Dar totusi arta nu trebuie sa fie mai subtila? Poate e doar o problema de gust. Nu-mi plac happy endurile fortate dar nici tragediile searbede. Nu-mi plac lumile care refuza ferestre si se rezuma in a oferi satisfactia zvarcolirii celorlalti. Poate ca exista in fiecare dintre noi cate ceva din personajele piesei. Poate ca exista in generatia noastra cate ceva din scenariul ei. Dar oare nu mai exista si altceva? Si nu e menirea artei sa ne spuna asta?

Frumusete=Fericire?

Publicat în beauty tagged , , , , , , , , , , , at 1:25 am by catalinar

Exista o harta a distributiei indiceleui de fericire al natiunilor si se pare ca aceasta este neuniforma. Nu exista insa o harta a distributiei indicelui de frumusete, dar se accepta ca si consesns social ca fiecare natiune isi are frumusetile sale. Asadar fericirea ar avea o distributie neuniforma in timp ce frumusetea una uniforma (pana la studii care sa demonstreze contrariul). Se stie ca indicele de fericire (perceputa) al unei natiuni nu este dependent de prosperitatea economica. Se ridica deci intrebarea de ce exista prejudecata ca frumusetea se asociaza cu fericirea. Ca sansa de a fi fericit creste cu cat esti mai frumos. Cu alte cuvinte ca frumusetea instituie o inegalitate de sanse si implicit o discriminare.

Si va intreb si pe voi: credeti ca oamenii frumosi sunt mai fericiti?

Intrebarea isi are radacinile in ideea ca frumusetea produce fericire celui care o priveste. Altfel spus perceptia frumusetii este de fapt speranta ca viata noastra ar fi mai fericita daca obiectul frumos ar face parte din ea. Ba chiar se crede si reciproca: atunci cand un lucru nu mia promite fericire nu il mai percepi ca fiind frumos. Exista si nuante la aceasta idee. Iata 2 versiuni interesante (autor Alexander Nehamas):

-exista doua tipuri de frumusete: una pozitiva care promite fericire si una negativa care ne bantuie. Frumusetea pozitiva se refera la sensul comun pe care i-l atribuim majoritatea dintre noi. Frumusetea negativa este frumusetea uratului, a maleficului care ne atrage prin mecanisme pe care psihologia raului inca incearca sa le desluseasca. Concluzia acestei pozitii fiind ca doar frumusetea pozitiva este o promisune a fericirii. Putem gasii frumosul si acolo unde nu ni se promite fericirea.

As vrea sa stiu si ce credeti voi. Este frumusetea o promisiune a fericirii? Cum ramane cu frumusetea malefica? Ne poate ea face intr-un anumit fel fericiti pe noi cei care o privim?

-o alta vizune (autor: Joe Friggieri) spune ca frumusetea nu este o problema de gust ci o apreciere pe care o invatam de-a lungul experientei. Cu cat un obiect va aduce mai multa placere si satisfactie de-a lungul vietii cu atat il vom percepe ulterior ca fiind mai frumos. Mai mult decat atat frumusetea, fericirea si speranta creaza un tot unitar ce defineste relatia noastra cu obiectele. Manipularea uneia dintre cele trei produce schimbari de perceptie la nivelul celorlalte doua.

Si atunci ma intreb : daca ceva nu ne lasa sa speram nu il mai apreciem ca frumos? Se leaga speranta de frumusete?

Offtopic: am dat de un scurt metraj suprarealist numit “Beauty is the promise of happiness” cu multa filosofie prin el si cu o mare doza de creativitate. Astept sa il vad si va spun mai multe.

Pana atunci te las sa te gandesti la frumusete si fericire. Si daca iti vine vreo idee esti binevenit(a) sa o exprimi aici.

12.08.07

To Write Love on Her Arms

Publicat în Campanii tagged , , , , , , , , , , , , at 2:13 am by catalinar

Initiez o noua rubrica de campanii care mi-au atras atentia.

Dupa titlu am putea crede ca e o doar o melodie frumoasa sau o metafora. Suntem pe aproape. Totul a inceput de la o adolescenta cu probleme cu drogurile. A aparut un baiat care a vrut sa o ajute printr-un catec, pentru ca spune el: “songs don’t wait to resolve, and because songs mean so much to her. Stories wait for endings, but songs are brave things bold enough to sing when all they know is darkness”.

Cum a crescut?
Au urmat tricouri vandute pentru a strange bani de tratament. Apoi o pagina pe Myspace unde puteau comenta useri cu probleme similare. A crescut si a devenit o organizatie de suport pentru persoanele care au probleme de tip sinucidere, automutilare, depresie. S-au strans fonduri pentru funerariile chitaristului Casey Calvert (trupa Hawthorne Heights)
prin vanzarea tricourilor inscriptionate cu textul “Our Hearts are Heavy and Light. We Laugh and Scream and Sing“. Au urmat apoi trupe de muzica ce au preluat mesajul organizatiei si au purtat tricourile in concerte.

Misiunea?
Ei spun ca e o conversatie despre durere si speranta. In plus strang fonduri pentru a creste constientizarea unor probleme majore si pentru a promova in mod creativ speranta in vindecare.

Stategia?
S-a extins prin puterea prieteniei si prin puterea muzicii de a captura, inspira si comunica ceea ce doar conversatia nu poate face. “Music is a safe place”

Motivatia?
Iata un text interesant de pe site ce le-ar putea rezuma filosofia: We don’t get to choose all the endings, but we are asked to play the rescuers. We won’t solve all mysteries and our hearts will certainly break in such a vulnerable life, but it is the best way. We were made to be lovers bold in broken places, pouring ourselves out again and again until we’re called home.

Ce incerc sa spun?
Ca e un exemplu al puterii virtualului de a amplifica un fenomen. Nu a inceput ca o campanie, ci ca o poveste de viata careia I s-a dat drumul pe internet si s-a transformat spontan intr-o miscare sociala. Daca stii ce arme sa folosesti si daca iti alegi contextul potrivit o campanie castiga notorietate si angajament in mod natural.

Resurse suplimentare:
Interviu cu fondatorul

Magazinul online de tricouri

Prezentare pe Youtube-introducere

Puterea muzicii pe Youtube: Iris GO GO DOLLS si To Write Love On Her Arms

Ecouri in blogosfera: 1, 2, 3, 4,

O poveste simpla despre lucruri simple.

11.19.07

Ti-e frica sa vorbesti in public?

Publicat în Tehnici, crecetari worldwide tagged , , , , , at 5:42 pm by catalinar

Ei bine nu esti singur. Tocmai de asta specialistii s-au gandit sa faca o cercetare din care sa extraga ce place si ce diplace publicului la un discurs. Cercetarea s-a realizat neconventional punand intrebari pe un serviciu de social networking. In urma analizei si gruparii sfaturilor obtinute au rezultat o serie de “trucuri pentru un discurs reusit”:

I.TEHNICI DE PREZENTARE

1. Nu citi slideurile

2. Foloseste optim elementele vizuale

3. De preferat evita Power pointul

4.  Vorbeste cu pasiune, cu entuziasm, zambeste, relaxeaza-te

5. Spune o poveste si foloseste-te de metafore

6. Fa prezentarea haioasa, fa apel la simtul umorului (dar doar daca il ai)

II. ATENTIE LA PUBLIC

1. Implica audienta, fa o conversatie nu o prezentare

2. Nu depasi timpul alocat

3. Dedica mai mult timp intrebarilor si raspunsurilor, gandeste-te bine inainte sa raspunzi

4. Cunoaste-ti audienta

5. Subliniaza ce are publicul de castigat

III. ATENTIE LA CONTINUT

1. Vorbeste mai mult despre tema decat despre tine

2. Mesajul si limbajul sa fie clar, simplu si util

3. Provoaca audienta nu o prostii

4. Da materiale in public, nu te limita la slideuri

Nu-i asa ca pe multe le stiati? Ceea ce intereseaza aici este cate din strategiile pe care voi le stiati sau le aplicati corespund si asteptarilor publicului. Si atunci se ridica intrebarea: oare ne stresam pe probleme reale inaintea unei prezentari publice?

SURSE: 1, 2

11.17.07

Episodul 1. Raspunsurile sunt in muzica

Publicat în Despre mine despre voi tagged , at 2:28 am by catalinar

Provocare:“sa pun muzica multa in winamp si sa raspund la 20 de intrebari cu titlurile melodiilor care pica random in winamp”.

Dintre cei care au raspuns : unalt, aprozarnet, gramo, oedip.

1. How are you feeling today? Pink Floyd- Lost For Words

2. Will you get far in life? Iron Maiden-Prodigal Son :))

3. How do your friends see you? Trail Of Tears - In fustration’s web :))

4. Will you get married? Chris Rea - Looking For The Summer

5. What is the story of your life? Pink Floyd - Love Scene Improvisations (Version 3)

6. What was high school like? Metallica - Seek and destroy:))

7. How can you get ahead in life? Rhapsody - Triumph For My Magic Steel

8. What is the best thing about your friends? Pink Floyd - Set The Controls For The Heart Of The Sun

9. What is in store for this weekend? L’âme Immortelle - The Truth Behind (asta mi-a placut)

10. What song describes you? Within Temptation - A Dangerous Mind :))

11. What song will they play at your funeral? Iron Maiden-Fear Of The Dark (se potriveste infiorator de bine)

12. How does the world see you? Pink Martini-Clémentime (as vrea sa fie asa-e un cantec special)

13. Will you have a happy life? Therion - Postludium:))

Mai incearca cineva?

Homo ludens

Publicat în Despre mine despre voi tagged , , , , , at 1:38 am by catalinar

Astazi se naste o noua rubrica la mine pe blog: “Despre mine despre voi”. Ne vom cunoaste reciproc prin joc. Sau cel putin vom incerca. De ce am ales metoda asta? Pentru ca seamna cu tehnicile proiective despre care psihologii spun ca scot la iveala laturi ale personalitatii ce scapa de controlul constient. Mai seamna si cu jocul de rol, celebra tehnica psihodramatica a lui Moreno. Se foloseste ca metoda terapeutica dar si ca imbunatatatire a intercunoasterii si cooperarii intre membrii unui grup. Dar cred ca cel mai important argument in favoarea metodei jocului este ca asa am descoperit lumea si pe cei din jurul nostru in copilarie. Cu alte cuvinte, atunci cand ne jucam, ne cenzuram mai putin si suntem mai autentici.

Si pentru ca sunt o multime de jocuri/leapse/pedepse care circula liber prin blogosfera am decis sa raspund si eu la cateva. Asta pentru a va da informatii despre cine scrie in spatele monitorului si mai ales pentru a avea ocazia sa va cunosc si pe voi cei care cititi. Asa ca sunteti invitatii mei sa raspundeti la ce leapsa vreti de la mine de pe blog. Puteti raspunde cu un comentariu pe acest blog sau direct pe blogul voastru. Nu fac nominalizari pentru ca unora nu le place sa raspunda. Asa ca alegeti voi ce provocare va place din cele ce vor urma.

 

« Older entries