A fost Artmania la Sibiu. Din pacate n-a fost Haggard. Atmosfera degajata la conferintele de presa. Unora le-a placut mai mult altora mai putin. Nostalgicii au asteptat piese vechi, fanii impatimiti au gustat festinul cu tot ce le-a oferit el. Sa le luam pe rand:

1. Anathema: pentru ca mi-au cantat Confortably Numb de la Pink Floyd nu am ce reprosa (pentru mine a fost suficient)

2. The Gathering i-au melancolizat pe multi pentru care concertul a fost o forma de ramas bun de la vocea Anneke-ei.

3. My Diyng Bride: maestrii in a crea atmosfera si in a face publicul sa vibreze. N-a fost un concert a fost o reprezentare dramaturgica. Dramatism si melanancolie, forta si revolta…si tot e prea putin spus. Au cantat de pe un piedestal si cu toate astea publicul s-a simtit flatat ca a putut trai pentru putin in lumea lor (chiar daca rece si intangibila).

4. Within Temptation au avut cea mai buna punere in scena a spectacolului (cu flacari, jocuri de lumini, proiectii) si au animat cel mai mult publicul.

Multe tonri de negru. Corsete, plete, voaluri, plase, masti – in cateva cuvinte atmosfera gotica. A ajutat si arhitectura orasului. Pana si unele magazine pareau sa fi ramas din alte perioade. Pentru o clipa intrai in alt timp. In rest curse de motoare penru adrenalina.

Iar cei care nu au avut motor macar au intrat in atmosfera.

Iar epilogul mi-a amintit ca “marile pasiuni domnesc peste intinderi pustii”.