Scriu despre frumusete. Scriu despre frumusetea definita din staistici, experimente, interviuri, despre incercarile sociologiei de a o explica. Mai am multe sa va spun caci stiintele sociale inca se chinuie sa o desluseasca. E si asta o fata a ei. Poate nu e cea mai buna oglinda in care frumusetea sa se vada clar, dar cu singuranta gandirea sociologica si-a pus probleme pe care nu ni le punem in mod firesc. Ne-a dat raspunsuri socante, greu de acceptat afectiv. Ne-a demontat convingeri. A demistificat si  a pus magia ei sub semnul intrebarii. Sunt multi cei care judeca stiintele sociale pentru ca reduc magia la mecanismele unei masinarii. E riscant sa spun asta pentru ca veti fi tentati sa imi dati dreptate. Dar indraznesc sa continui: “voi nu ati stricat niciodata paupusi/masinute pentru a vedea cum functioneaza si ce au inauntru?” Ei bine erati niste sociologi precoce.  Cu toti ne credem experti in frumusete dar nimeni nu stie exact ce este. Ma incapatanez sa va tin la curent cu raspunsurile pe care le gaseste sociologia la intrebarile frumusetii. E rau, e bine….spuneti voi. Pana acum v-am scris  despre idealuri de frumusete interiorizate prin jocurile copilariei, despre relatia frumusetii cu arta, cu izolarea sociala, cu fericirea, cu matematica, cu bunatatea, cu inteligenta.

Lipseste ceva. O viziune personala. O nota de umanitate in descriere. In general ma feresc de definitii reductioniste. Poate ca am scris despre frumusete pentru a imi clarifica alturi de voi dilemele care ma macina si a gasi impreuna raspunsuri. Si cum nu pot sa scap incerc sa va spun si ceva personal despre frumusete. In functie de momentele vietii mele inteleg frumusetea altfel. Astazi 13 decembrie frumusetea prin ochii mei arata in 3 feluri: 1, 2, 3. Maine o voi vedea altfel.

Tu cum vezi frumusetea?