02.22.09
Crede si vei inţelege?
Să vedem acum de ce am preferat formula asta de intâmpinare. Pentru mulţi un blog sociologic ar fi trebuit să înceapă cu “cercetează pentru a crede”, in timp ce gândirii de tip magic i-ar rămăne să “creadă fără a cerceta”. Ce fac eu aici? Cercetez. De ce? Pentru că eu cred. În ce? Mai ales în frumuseţe, de aia şi scriu despre ea. Nu poţi să cercetezi oamenii dacă nu iţi plac. Nu vei găsi răspunsuri dacă nu crezi că există.
Nu e un paradox, e doar profeţia de autorealizare “o propoziţie definită ca reală devine reală prin consecinţele sale”. Pentru ca sociologia să te uimească e importantant să crezi în ea sau să vrei să fii uimit. Pentru a înţelege frumuseţea (de orice fel) e important să crezi în ea. Dacă nu crezi în izbânda unei abordări de tip sociologic, sau în existenţa obiectului acestui blog iţi pierzi degeaba timpul încercând sa fii contrazis. Mai există insă şi o categorie a scepticiplor, care neagă totul, care pretind că nu cred in nimic intrucât cred “prea” mult si nu acceptă raspunsuri surogat. Şi pe ei ii vizează motto-ul (poate pe ei un pic mai mult).
Ar fi putut fi un citat din Weber, Durkheim sau Merton că doar e un blog sociologic, dar am ales unul din Sfântul Augustin. Nu pentru a da o aură religioasă blogului ci pentru a reaminti că la baza gândirii stiinţifice stă gândirea de tip magic pentru că „imaginaţia e mai importantă decât cunoştinţele”.
Va las cu alte doua citate de acelasi autor: ”Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.”, “Iubeşte şi fă ce vrei”
alec29 spus,
februarie 25, 2009 la 4:31 pm
te contrazic in cateva privinte: poti cerceta oamenii chiar daca nu iti plac; poti afla raspunsuri chiar daca nu crezi in existenta lor, asa cum poti exista fara sa traiesti. cat despre tema generala a postului respectiv, o pot simplifica printr-un singur cuvant: autosugestie.
catalinar spus,
februarie 25, 2009 la 4:39 pm
faptul ca ma contrazic cu tine nu inseamna ca ma contrazic si cu mine.
admit ca e posibila si alta cale dar nu o consider cea mai eficienta si atunci nu merita atentie aici (de exemplu eu nu as angaja pe partea de cercetare un mizantrop, nu mi-as lasa copilul pe mana unui psiholog depresiv:)…)
este pozitia de pe care scriu eu si drumul pe care l-am ales tot eu (nu sunt filozof, sunt sociolog). daca ai o solutie mai eficienta te ascult cu draga inima.
cat despre “autosugestie”-ea tine mai degraba de psihologie decat de sociologie (e un fel de autohimnoza) dar nu despre asta e vorba aici. e vorba despre a pleca la drum cu un set de valori. eu cred ca toate conflictele au la baza conflicte de valori si ca sa fie mai clar am scris de la ce valori pornesc eu. nu esti de acord te astept cu un post/blog/cercetare de pe pozitia ta.
alec29 spus,
februarie 26, 2009 la 10:16 am
nu am spus ca te contrazici pe tine contrazicandu-ma pe mine, nu stiu de unde ai dedus asta. am vrut sa iti spun doar ca un lucru, chiar si ineficient, daca exista trebuie luat in considerare, fie si pasiv. fiecare cu preferintele lui, cu cercetarea lui, cu psihologia lui, de aia avem drepturi. si mie imi place sa plec la drum cu un set de valori, eu le numesc repere morale si nu numai. in sfarsit, nu am afirmat ca as avea eu solutia magica super eficienta, nici macar nu as sti la ce-ar putea fi buna, despre asta o alta discutie poate. psihologul depresiv.
alec29 spus,
februarie 26, 2009 la 10:18 am
… P.S-ul il gasesti pe blogul meu… the same place.
catalinar spus,
februarie 26, 2009 la 10:34 am
k atunci am cazut de acord ca fiecare e coerent cu el insusi. vezi tu de aia e nevoie de mai multi care sa puna mai multe viziuni laolalta. e greu sa iesi din tine pentru ca ai doar 2 ochi, si fara a face din asta un tragism poti sa colorezi lumea in culorile tale (si fiecare are paleta lui), pentru ca suntem creatori de sensuri toti. “celalat” exista si te definesti in functie de el asta e clar, numai ca “life is about choosing”. eu aleg la ce ma uit, ce e important si ce e zgomot de fond. daca m-as gandi prea mult la copiii care nu au ce manca, la bolile incurabile (poate ca fac asta in offline, in online vorbesc despre frumusete) pentru care nu sunt cea mai potrivita sa fac ceva aici cu un simplu blog, atunci as deveni si eu un bolnav, iar lumea nu are nevoie de si mai multi bolnavi. lumea are nevoie de frumusete si are nevoie sa creada in ceva.
nu caut solutii magice, dar fiecare are o solutie, fie ca isi da seama fie ca nu. e inca in viata si asta inseamna ca a gasit o solutie.
catalinar spus,
februarie 26, 2009 la 10:35 am
ps: pune si tu un link data viitoare- asta ca sa nu mai caut ca bezmeticul pe google ca sa aflu cu cine vorbesc:)
alec29 spus,
februarie 26, 2009 la 11:07 am
in: blog-panoul de control-comentariile mele, scrie la fiecare user de la cine primeste comment si implicit calea spre blogul sau. de acolo e simplu.
Blog: alec29.wordpress.com
Id mess: cyax29
Ştefan Muşat spus,
februarie 27, 2009 la 11:22 am
Eşti sigură că se numeşte gândire de tip magic?
catalinar spus,
februarie 27, 2009 la 12:00 pm
sintagma e folosita ca metafora perosnala si se refera la un mod de raportare la existenta: acel tip de interpretare a realitatii care precede gandirea filosofica si pe cea stiintifica. nu ma refer exclusiv la perspectiva crestina. eu includ miticul in magic. si inteleg prin magic credinta ca totul e posibil fara a avea nevoie de o argumentare rationala, valorizarea misterului ca sursa de revelatie (mai degraba in sensul lui Blaga)
deci nu in sensul lui Frazer si nici in sensul psihologic (de tulburare a personalitatii). e o “judecata de valoare”, o optiune personala de interpretare.
poate ma ajuti cu o perspectiva teologica.
spam spus,
martie 5, 2009 la 1:51 pm
felicitari pentru nominalizarea in primele 20 bloguri la roblogfest…si imi pare rau ca nu ma mai numar printre blogurile care “chiar iti plac”…
catalinar spus,
martie 5, 2009 la 1:56 pm
uitasem de tine:)…ca te citeam mai demult…ms ca mi-ai amintit…sigur te incadrezi pe undeva prin blogroll…(dar sa stii ca pe OZANESS e greu s-o depaseasca cineva)
spam spus,
martie 5, 2009 la 4:27 pm
alex spus,
martie 5, 2009 la 5:27 pm
hehe..teorema lu’ thomas