Pentru că pariez ca nici tu nu stii foarte clar la ce se referă profesia şi ocupaţia de sociolog. Eu continui să îmi definesc şi redefinesc sociologia, să îmi placă şi să nu îmi placă, să mă cert şi să mă împac cu ea în fiecare zi. Dar şi asta face parte din farmecul ei: să te încurajeze să nu iei lucrurile de-a gata mestecate de alţii.

Reprezentări sociale

Problema principlă nu e că oamenii nu ştiu ce rol/rost are sociologia. Dacă ar fi aşa s-ar rezolva uşor prin informare. Marea durere e că dacă spun sociolog majoritatea işi inchipuie un nene îngâmfat care se crede atoatestiutor şi aruncă în stânga şi-n dreapta cu cifre şi sondaje, că doar “omul e măsura tuturor lucrurilor”. Ei bine nu! Nu e deloc aşa! Ba chiar majoritatea e victima unor prejudecăţi bine alimentate mediatic cum că sociologul doar face sondaje şi se arată la TV prin campanii electorale.

Credibilitate şi manipulare

Mai mult decât atât gestionarea incompetentă a unor subtilităţi legate de eşantionare, construcţie şi aplicare a chestionarelor, analiza şi interpretarea nefondată a datelor contribuie constant la diminuarea credibilităţii sondajelor de opinie (care apropos sunt doar un exemplu din numeroasele instrumente de analiză sociologică). Sondajul de opinie este un exerciţiu al democraţiei ce poate deveni armă manipulatorie dacă nu i se acordă atenţia şi profesionalismul de care are nevoie pentru a fi eficient. Dar dacă prea puţini vorbesc despre sociologie, de unde să ştii?

Sociologie şi Marketing

A doua mare problemă este influenţată de ascensiunea marketingului. Găsiţi aici sondaje de tot felul standardizate şi preluate pe bandă rulantă. În aşa măsură încât omul a ajuns să creadă că orice “poll online” făcut de oricine şi oricum devine un sondaj de opinie cu rezultate care se pot generaliza. Nu am nimic cu cei de la marketing ba chiar îmi plac şi am învăţat multe lucruri interesante şi utile pe la un master de-al lor. Mă deranjează gândirea simplistă de tip “aaa da, voi sunteţi ăia care suna la uşă cu sandajele”. Nu detaliez acum fundamentele marketingului sau modelele explicative de tip cerere-ofertă, spun doar că nu trebuie confundate cu abordarea de tip sociologic în care chestionarul (spre exemplu) e mereu altul şi se construieşte la fiecare cercetare urmând rigori: obiective, conjecturi, documentare, încadrare teoretică, ipoteze, operaţionalizarea conceptelor, metodologie….etc. Şi că multe concepte teoretizate în domeniul marketingului ar avea mult de câştigat dacă ar accepta şi o perspectivă sociologică.

Am vrut doar să spun putin, foarte puţin în cuvinte simple. Sociologia e nesfârsităJ Poate multora le jingneşte inteligenţa acest tip de abordare. Pentru ei şi pentru restul curioşilor am să mai adaug o averizare sociologică:

“[Intellectualization] means that the world is disenchanted. One need no longer have recourse to magical means in order to master or implore the spirits, as did the savage, for whom such mysterious powers existed. Technical means and calculations perform the service.Intellectualism as the worst devil, as youth does today, or usually only fancies it does. In that case the word holds for these youths: ‘Mind you, the devil is old; grow old to understand him.’ This does not mean age in the sense of the birth certificate. It means that if one wishes to settle with this devil, one must not take to flight before him as so many like to do nowadays. First of all, one has to see the devil’s ways to the end in order to realize his power and his limitations.” (max weber)