Imaginea pe care o asociem Craciunului se modifica si se negociaza permanent de-a lungul istoriei in concordanta cu schimbari sociale mai ample.

Craciunul orgiastic

Craciunul isi are originea intr-o sarbatoare pagana de celebrare a recoltei. Era un fel de carnaval, de spargere a tabuurilor prin festinuri si eliberari sexuale. Era momentul anului in care barierele de clasa dispareau si toti indrazneau sa incalce normele sociale. Saracii aveau dreptul sa intre in casele bogatilor si sa ceara daruri. Stapanii faceu sex cu sclavii. Dar acesta palnie de eliberare a frustrarilor inegalitatii era tot un mecanism de conservare a structurilor sociale. Clasele de jos primeau un privilegiu de la clasele superioare pe care trbuiau sa-l rascumpere in perioada urmatoare. Controlul social era tot al celor care au permis.

Cu timpul elitele au inceput a se teme de forta claselor inferioare: sanctionau astfel de manifestari si la sfarsitul secolului 18 au incercat sa le suprime. Si pentru ca nu au reusit era nevoie de o redefinire la nivel simbolic.

Craciunul domestic

Craciunul a fost transformat de un mic grup de elite cunoscut sub numele de “the Knickerbockers”. In prima jumatate a secolului 19 se produc modificari de perceptie: pe de o parte capitalistii din New York au imprumutat figura “Sinterklaas” de la olandezi, iar pe de alta parte in 1823 se scrie celebrul poem “A Visit from St. Nicholas” cunoscut si ca ‘”The Night Before Christmas” (dupa povestea clasica a lui Gogol) atribuit profesorului Clement Clarke Moore .

Incepe treptat un proces de transformare a Craciunului din orgie publica si periculoasa in idila domestica, familiala. Din eroul clasei muncitoare ce invinge barierele de clasa, Mos Craciun devine “taticul dulce” din familie.

Craciunul inocent si consumerist

Craciunul n-a reusit nicodata sa fie o idila domestica neatinsa de comercialism. Sarbatoarea dezvoltase ideea de schimb de cadouri intre clasele sociale prefigurand astfel consumerismul.

Mi-a adus aminte de Boudieu, de reproductia sociala a habitului si de violenta simbolica

Structurile simbolice influenteaza structurile sociale prin reprezentarile pe care le produc.

“Puterea este impusa, inainte de toate, nu prin violenta materiala si constienta, ci prin violenta simbolica: obiectul impunerii este constituit nu din sistemele materiale, ci din sistemele de semnificatie, iar procesul impunerii ramine, in general, neconstientizat de agenti, indiferent daca este vorba despre dominati sau despre dominanti; impunerea prin violenta simbolica reuseste nu numai sa conserve raporturile de forta care au generat-o, ci si sa le intareasca.”

Este Craciunul un instrument prin care clasele dominante incearca sa isi conserve pozitia cu acceptul inconstient al claselor dominate?